﻿mercuri 25 novembre 7 dec. 1870.

ALBINA, 6 dec. n. 1870.
Precandu diplomati'a si diaristic'a nóstra crede, cà cestiunea Pontului, prin conferintiele ce au se se tiena, a incetatu d'a mai fi periculósa si amerintiatória, — in Russía demustratiunile pentru resbelu sunt la ordinea dilei. — 
In parliamentulu federatiunei germane sambet'a trecuta din partea celoru pucini deputati democrati, ér se amintira si se condamnara ageru crudmile, ce comitu ostirile nemtiesci in Francía, si anume facia de prisionari. 
Conoscutulu Wagener, dintre conservativi, rogà pentru toti santii, se nu se spele rufele negre in faci'a Europei ; la acest'a Babel i respunsa, cà — conduca¬torii se 'ncete a negrí rufele nemtiesci in faci'a Europei! 
La acesta ocasiune nu potemu se nu amintimu acì si de cele ce se manifestara mai de unadi in consiliulu municipale alu Vienei. Reuniunea asiá-numita a poporului germanu, s'a adresatu municipalitatei de Viena pentru unu ajutoriu pe séma Strassburgului, atâtu de ruinatu prin resbelu. Desbaterea acestai cereri provocà infricosiate espeptoratiuni contra — cuceritoriloru ce devasta astadi Francía. Se fece cea mai caracteristica desclinire intre — germani si intre prussi, si representantii Schram si Melingo pronunciara, cà ca crestini si ca democrati, cu indignatiune trebue se-si intórca faci'a de catra cuceririle ce de la Sedan incóci face ostirea germana in Francia, de unde nu mai aude omulu de cátu de omoruri si aprinderi si dearderi de sate si de orasie ! — 
Scirile mai nóne de pre campulu resbelului in Franci'a, nu sunt imbucuratórie. Atacurile ostiriloru francese pretotindeniá s'au respinsu , si armatele nemtiesci amerintia reu Orleansulu! — 
Parliamentulu Italiei s'a desehisu ieri in Florentia ; Regele amincie Roma de capitala a Italíei impreunate. —
 Principele Amadeu, a primitu corón'a Spaniei si fece deputatiunei venite se i-o ofera — totu feliulu de promisiuni, — casì toti domnii pan' se vedu bine asiediati in carc'a poporaloru. —
 Si diet'a prussésca se deschise ieri in Berlinu si se publicà o hârtia a regelui de Bavaria, prin carea ofere Regelui „tematoriu de Ddieu" titlulu de Imperatore, unu planu ce in Versailles s'a primitu si de ceialalti „semi-suverani" ai Germaniei. 
Fiindu-ni vorb'a de diet'a Prussiei, amintimu aci ca unu ce pré minunatu, cà cunoscut'a „Allg. Augsb. Z." de ieri, se vaiera ca o desperata, pentru cà cu ocasiunea alegeriloru pentru acésta dieta, „partile cele mai infloritórie, mai luminate, mai destepte si agili ale Germaniei, a nume cele de la Rinu si Westfalia, alésera 40 de deputati ultramontani !"
 Luteranismulu prussu — se teme pré multu de catolicismu, carele, in ascunsu spriginitu si de jesuitii reformati, ce-si au influinti'a pana'n cabinetulu regelui, amerintia a atrage la sine conducerea afaceriloru germane. „Intr'adeveru” dice citat'a fóia, — „o batalía mare se fimu perdutu la Loira, ar fi fostu o mai mica nefericire de câtu acelu resultatu alu mlegeriloru pentru dieta." —
 Celu mai mare interesu ni-a desteptatu cuprinsulu cuventului de tronu prin care Dnulu României, Carolu I. domineca in 15/27 noemvre deschise sesiunea corpuriloru legiatorie. Marturisimu cà dupa cele ce cetiseramu despre Romanía in Cartea Rosia," cu nerabdare asteptamu se audimu graiulu" Suveranului romanu despre situatiunea" acelei tieri.
 La loculu séu, mai in diosu, publicàmu acestu actu intregu. Ni pare reucà spaciulu si timpulu nu ni permitu a ne ocupá d'o critica speciale pentru fiacare puntu séu pasagiu alu aceluia, ci trebue se ne marginimu a ni face observatiunile nóstre numai la câteva espusetiuni, mai vertosu batatórie la ochi.
 Dnulu Romaniei anuncia tiereí cú multa positivitate plecarea, ba chiar promisiunea Austro- Ungariei, d'a renunciá dreptului seu de juredictiune eonsularia in Romania; o eventualitate de care diu conte Beust in „Cartea Rosia" vorbesce cu — unu feliu de réserva! 
Noi — suntemu dedati a primí pururiá de la Austro-Ungaria, pre langa câte o concesiune ce ni face, si câte o mesura mare de—necasu. —
 O alta mare bunavointia de care amintesce dlu Romaníei din partea guverniului austro-magiaru, privesce legaturele linieloru ferate. Precum ni dau si unele manifestatiuni de dincóci se pricepemu, este sperantia cà liniele ambeloru staturi vor fi impreunate si la Orsiova-Vercerova, si la Brasiovu, ba anca si prin pasulu Vulcanului. Ací tocmai dicemu : „Timeo Danaos et dona ferentes!"
 Dintre cele din intru, cuventulu de tronu atinge necesitatea de instructiune publica pentru carierele productive ; adeca in ramurile comerciului, industriei si technicei. Unicu acestu puntu, acésta direcţiune este, ce merita óresi-care recunoscintia in tóta viéti'a ministeriului de astadi alu Romaniei; dar pareni-se cà. — acestu meritu, de ocamdata numai' teoreticu, este mai multu a dlui dr. Esarcu din ministeriulu instructiunei publice. — 
In fine mai reflectamu, cà dupa cuventulu de tronu, desi asiá-numitele „Seminaria" ale statului crescu pe spesele statului 750 de elevi pe totu anulu, — totusi aprópe 1000 de biserice sunt fora preuti ! Pare lucru necredibilu, si nici nu póte se fie elu priceputu celoru ce nu cunoscu d'o parte starea cea — in tóta privinti'a miserabile a clerului nostru in Romanía, d'alta parte organismulu celoru patru seminaria ale statului. Ceva mai prostu nu-si póte omulu intipuí. — Dar la acésta cestiune vom reveni odata a nume.—
 Aici la noi, diet'a si delegatiunile continua a lucrá totu prin comisiuni, cari se ocupa mai vertosu de bugete, — de cari avemu se ne ocupàmu si noi câtu de curendu. —

 
Editoru si Redactoru Respundietoriu: Vinc. Babesiu. 
In tipografia lui Em. Bartalits


Pesta, 6/18 ciresieriu  1870

	Representatiunea metropolitului romanu gr. cat,. pentru unu congresu romanu autonomu gr.  cat.,  scimu cà la ministrulu Eötvös a intimpinatu unu respunsu negative,  avisandu la congresulu unguriloru rom. cat.
	Inse capitululu metropolitanu,  in frunte cu vicariulu Tim. Cipariu, remonstrà in contr'a acestui respunsu, fora a asceptá pana se ajunga metropolitulu de la Roma.
	Remonstratiunea,  in termini respicati si plini de energia,  dovedi necesitatea unui congresu   romanu gr. cat., separatu de celu ung. rom. cat.
	Acum vedemu cà fói'a guvernamentala  „Pest. LI."  de marti, pledéza asisderea pentru unu congresu rom. gr. cat.
	Fiindu  dens'a o espressiune a guvernamentatiloru, ACèsta pledare o luàmu dreptu dovéda cà si Eötvös s'a induplecatu la remonstratiunea capitulului, si va incuviintiá tienerea congresului romanu.
	„P. Lloyd" insira lainuritu argumintele ce-su in favórea unui congresu separatu romanu. Dar in fine spune ministrului cà la autonomia nu pote sili pre nimene.
	Ei , guvernamentaliloru, dati ironïa la o  parte ! Nu de autonomia se ferescu romanii, càci tocm'a o ceru si o pretindu — ci se ferescu de congresulu vostru celu ungurescu.  —
	Guvernulu, ce ungurii l'au inauguratu la Zagrabia pentru  croati, e zelosu for' de mesura intru a implini vointi'a stepaniloru sei.  Ómeni si-au gasitu, càci 'si gasesce  fie-care  guvernu pana ce mai are in pusunariu bani de lefi.
	Aceşti guvernamentali nu se multiamira a isbi in barbatii partitei natiunali cari facu politica, ci trecura si la omenii instructiunei. Câti-va profesori fura suspinsi, cei lalti 'si dedera demissiunea cu multimea, éra scolarii la rondulu loru paresira prelegerile, pana se capete satisfacere.
	Astu-feliu guvernamentalii ajunsera la dóg'a de a-si pune mintea cu copiii de prin scóle. —
	 La Viena se urca frigurile electorale.  Nemtii  (capaci pururia a forma partite câcu de multe,  si care de care mai putienu marcata intru individualitatea sa si mai putienu conscia de scopulu seu) imputa unii altor'a caus’a pentru care egemonisarea nemtiésca n i se mai pote sustiené a supr'a celor'a lalte naţiuni.  Giskra si Curanda sunt cei doi insi, in alu caror'a capu se descara mai multi. —
	In Franci'a, alegerile pentru consiliele generali (ce sémena cu comitetele comitatense, districtuali etc. de la noi) reesira in favórea guvernului. Antiguvernamentali sunt numai câteva dieci de insi, éra ceia lalti cu sutele sunt conservativi-liberali.  Adeca nici conservativu perfectu, nici liberalu deplinu ; unu feliu de amfibia politica. De acestea place guvernului. —
	Pre biét'a Spania necadiu mare cà nu-si gasesce unu canditatu la tronu de sém'a ei.  Pre semme caus'a, séu cum i dicu spaniolii: — „cestiunea mare" se  va mai amèna pre câteva luni.  Acum'a, nu mai scimu a câtea óra, amaritulu guvernu duse caus'a alegerii s'o puna la ordinea dilei in curtile legiuitórie, si apoi érasi i se imparu cà mai trebue se pauseze.  De altmintre de intreregnu s'au saturatu si guvernulu si partitele tote : numai modru nu e de a esi din situatiune. —
	Din Itali'a se pominesce despre unu cerculariu alu lui Mazzini. Spune ca formarea bandeloru si-a avutu de scopu a dovedi lumei cà guvernulu si form’a actuala de guvernamentu n’ are radecine in poporulu italianu. Acum’a, cà aceste dovedi s’au datu,  bandele n’au se mai opereze, càci pentru scopulu loru finale : re-public'a, anca nu sosi timpulu; si candu va sosi, insusi are de eugetu se descalice pre pamentulu Italiei.
In Rom'a s'a latitu faim'a cà Pap'a ar fi morbosu forte.

